fbpx

Calator prin Romania

Cetatea Alba Carolina

Catedrala Încoronarii din Alba Iulia, cu hramul Sfanta Treime, a fost construita cu sprijinul Casei Regale a Romaniei, dupa planurile arhitectului Victor Stefanescu. Lucrarile au fost incepute la 28 martie 1921 si au fost finalizate la mijlocul lunii septembrie 1922, la 8 octombrie avand loc sfintirea si primirea hramului Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, in memoria primului intregitor al romanilor si patron al evenimentului.
Din 1975 lacasul serveste drept catedrala a Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia.
În curtea acestei biserici a avut loc în data de 15 octombrie 1922 ceremonia de încoronare a Regelui Ferdinand si a Reginei Maria ca suverani ai României Mari. Dupa ce Miron Cristea, Patriarhul României, a tinut în catedrala o Liturghie solemna si a sfintit coroanele regale gata pregatite, s-a trecut la ceremonia încoronarii. Aceasta a avut loc în fata clopotnitei, unde a fost amenajata o scena îmbracati în pânza rosie, pe care era înaltat baldachinul încoronarii, întretesut cu brocart rosu si galben pe un fond alb. Încoronarea nu s-a facut în catedrala deoarece Ferdinand, care era de religie catolica, nu a dorit sa fie încoronat de un membru al Bisericii Ortodoxe. Astfel, Ferdinand si-a asezat singur pe cap Coroana de Otel, dupa care a pus coroana de aur pe capul sotiei sale îngenunchiate

Catedrala Romano-Catolica Sfântul Mihail este situata în interiorul cetatii Alba Iulia si este cel mai valoros monument de arhitectura romanica si gotica din Transilvania. Lacasul detine doua recorduri: este cea mai veche si totodata cea mai lunga (93 m în ax) catedrala din România. Edificiul este monument istoric.
Constructia catedralei a început în secolul al XI-lea, probabil prin anul 1004, odata cu întemeierea Episcopiei Transilvaniei de catre regele Stefan I al Ungariei. În imediata ei vecin?tate, a fost descoperit? funda?ia unei biserici în stil bizantin de la mijlocul secolului al X-lea.[1]

La mijlocul secolului al XII-lea au fost ridicate navele transversale ale catedralei. Lacasul a fost distrus partial de marea invazie tatara în anul 1242. În prezent aceasta catedrala a fost construita între anii 1246-1291 în stil romanic cu elemente de influenta gotica. Edificiul a servit drept catedrala a Episcopiei Transilvaniei, iar de la concordatul interbelic dintre România si Sfântul Scaun serveste drept catedrala a Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia.

În nava laterala de sud se afla sarcofagul lui Iancu de Hunedoara, guvernator al Ungariei, cel al fiului sau, Ladislau de Hunedoara, iar în nava nordica se afla sarcofagul reginei Izabella si cel al lui Ioan Sigismund, primul principe al Transilvaniei si rege (titular) al Ungariei. În absida navei laterale nordice se afla capela Lazo unde pot fi observate câteva fresce din epoca Renasterii.

Amplasata pe latura de Rasarit a Cetatii Alba Carolina, Poarta a III-a este principalul punct de acces în fortificatia propriu-zisa.
Poarta este plasata chiar la mijlocul portiunii de zid ce uneste doua bastioane ale Cetatii: Sfântul Eugen si Sfântul Capistrano, ultimul cunoscut si cu denumirea de Transilvaniei.
Monumentul, de forma unui dublu arc de triumf, se remarca atât prin dimensiuni, cât si prin bogatia decorului. Monumentalitatea portii este data si de stâlpii din componenta ei, care o consolideaza, dar îi confera si un aspect ornamental deosebit. În limbaj de specialitate stâlpii se numesc pilastri.
În partea superioara se afla statuia ecvestra a împaratului Carol al VI-lea, în vremea caruia a fost ridicata Cetatea. Împaratul apare triumfator, demn, dominant, iar calul sau, redat într-o atitudine de înversunare razboinica, trece peste militari turci. Poarta are trei intrari: una carosabila si doua pietonale, mai mici.
Deasupra intrarilor pietonale atrag atentia doua panouri în care personajul principal este faimosul print Eugeniu de Savoia. În cel din dreapta primeste din partea împaratului Carol al VI-lea spada si crucea pentru a porni la razboi împotriva turcilor. În panoul din partea opusa, comandantul militar este reprezentat într-o biga, un fel de car cu doua roti, tras de doi lei, primind de la o femeie, ce personifica Austria victorioasa, macheta cetatii Alba Iulia.
Spatiile situate în partea superioara a fiecarui gol de acces, sunt decorate cu arme si alte echipamente militare antice.
Partea centrala a fatadei de rasarit este dominata de stema Austriei-vulturul cu doua capete care are pe piept stema Transilvaniei.

surse: Primaria Alba Iulia/Wikipedia/https://albaiuliaqr.ro
fotografie:calatorprinromania.com

Share this:

Lasa un comentariu...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.